Educația antreprenorială în rândul tinerilor din România

un articol de Mădălina Căluian, studentă FAA, master APPUE

În ciuda faptului că se vorbește tot mai des despre antreprenoriat și despre educație antreprenorială, potențialul tinerilor antreprenori din România aflați la început de drum rămâne de multe ori încă neexploatat, neapreciat sau chiar descurajat. Tinerii antreprenori români aflați la început de drum sunt încă reticenți în a-și deschide propriile afaceri, chiar și atunci când partea de sprijin financiar este asigurată printr-o finanțare nerambursabilă. Lipsa unui mediu economic predictibil, mentalitatea comunității din care fac parte, lipsa cunoștințelor și abilităților antreprenoriale, alături de neîncrederea în propriile forțe sunt principalii inamici ai tinerilor din România cu inițiative bune.

Dimensiunile antreprenoriatului

Antreprenoriatul combină două dimensiuni importante. Pe de o parte putem vorbi de atitudinile și virtuțile personale, mai exact de capacitatea individului de a transforma ideile în acțiune. O atitudine antreprenorială este caracterizată de inițiativă, motivația realizării obiectivele propuse, pro-activitate, inovație și asumarea riscurilor. Totodată, antreprenoriatul este recunoscut drept sursă vitală în creșterea economică, un factor important ce contribuie la bunăstarea socială a unei comunități, o sursă esențială de creare a unor locuri de muncă, de reducere a sărăciei, de creștere a competitivității economice și a inovării (Brancu et al., 2012), având un rol pregnant în dezvoltarea socio-economica și durabilă a unui stat.

În acest context, după cum afirma și celebrul antreprenor Richard Branson, calitățile unor antreprenori au legătură mai degrabă cu “dezvoltarea inteligenței emoționale, a gândirii critice și abilităților de rezolvare a problemelor reale de viață” (Branson, 2015, p. 258).

Beneficiile educației antreprenoriale în rândul copiilor și tinerilor

O serie de studii efectuate la nivel european leagă dezvoltarea antreprenorială timpurie și chiar înființarea unei afaceri de participarea elevilor la programele de educație antreprenorială. Studiile realizate (Liñán & colaboratorii, 2011) arată că potențialul studenților de a se orienta către antreprenoriat este mai mare în rândul celor care au avut experiențe antreprenoriale anterioare. În aceste condiții, crearea unei culturi antreprenoriale sănătoase în rândul tinerilor este strâns legată de calitatea sistemului de învățământ, după cum o arată și o serie de cercetări (Laursen & colaboratorii, 2011; Fischer & colaboratorii, 2018), venind în sprijinul unor oameni cu inițiativă, dornici să contribuie la caracterul dinamic al mediului economic și social, valorificând și modelând atitudini, cunoștințe și abilități necesare unui antreprenor.

Persoanele participante la cursuri antreprenoriale au intenții antreprenoriale mai puternice comparativ cu persoanele care nu au urmat astfel de cursuri; au o capacitate mai dezvoltată de a recunoaște oportunitățile și au mai multe șanse să înceapă propriile afaceri decât cei neparticipanți (Kolvereid and Moen, 1997). Cercetările efectuate la nivelul țării noastre (Vilcov & Dimitrescu, 2015) vin să susțină că cei care urmează cursuri de educație antreprenorială au șanse mai mari să urmeze cariera de antreprenor, orientați către crearea de întreprinderi sociale, creșterea capacității de inserție profesională cât și dezvoltarea spiritului inovativ.

Pe lângă cele menționate, educația antreprenoriala oferă ocazia participanților de a se implica activ în ceea ce fac, de a-și crește performanța, rezistența, încrederea în sine și nu în ultimul rând de a folosi aceste cunoștințe în domenii conexe pe viitor. O astfel de atitudine antreprenorială permite unei persoane nu numai să obțină independența și libertatea de care are nevoie, să conducă bine o afacere/organizație, ci este mai degrabă o modalitate de a participa activ la viața socio-economică, de a se descurca singur și de a-i ajuta și pe ceilalți.

Educația antreprenorială în România

Potrivit Comisiei Europene, antreprenoriatul în rândul tinerilor se află pe agenda politică a UE ca instrument pentru combaterea șomajului și excluziunii sociale a tinerilor, precum și pentru stimularea inovării în rândul tinerilor. Cercetările efectuate la nivelul Uniunii Europene, prezente într-o serie de lucrări, ca de exemplu Entrepreneurship Education at School in Europe, Consolidarea spiritului și a competențelor antreprenoriale în UE, au arătat că educația antreprenorială joacă un rol esențial în creșterea apetenței asumării riscurilor și a implicării civice, dar cu toate acestea, în România, inițiativele legislative care să promoveze antreprenoriatul timpuriu sunt puține și de multe ori subjugate altor strategii/politici naționale.

Învățământul obligatoriu din România nu oferă unui tânăr bazele elementare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial. În ciuda faptului că antreprenoritul este recunoscut drept competență cheie în dezvoltarea personală și profesională, țara noastră se confruntă cu un nivel scăzut de inovație și activitate în sectoare cu un nivel tehnologic ridicat.  Ministerului Educației și Cercetării, aduce tot mai des în prim plan, “conturarea Strategiei naționale pentru antreprenoriat, un instrument atât de necesar pentru asigurarea prosperității României”. Inițiat ca o măsură de oferire a sprijinului necesar tinerilor din învățământul gimnazial și liceal, „Pactul pentru Educație Antreprenorială”, semnat la finalul anului 2019 în colaborare cu Federația Patronală Petrol și Gaze și Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin, reprezintă o inițiativă bună prin intermediul cărora tinerilor să li se ofere “posibilitatea să experimenteze, încă din timpul școlii, ce înseamnă să fie antreprenori, să dezvolte un start-up într-o societate competitivă”( Ministrul Monica Cristina Anisie).

În sistemul public de învățământ românesc există încă lacune în oferirea unui sprijin real și unitar, în cultivarea spiritului antreprenorial și în punerea în aplicarea a unor idei cu potențial inovativ. Să sperăm că inițiativele și strategiile guvernamentale, deschiderea tot mai mare spre promovarea și susținerea antreprenoriatului în rândul tinerilor vor aduce o schimbare în bine în următorii ani. Pe termen lung, dezvoltarea antreprenoriatului timpuriu se poate dovedi a fi una dintre cele mai bune decizii, cu atât mai mult în contextul în care se vorbește tot mai des de asigurarea progresului tehnologic și a sustenabilității generațiilor viitoare.

Bibliografie

  1. Brancu, L., Munteanu, V., & Gligor, D. (2012). Laura Brancu. 62(1980), 223–231. https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2012.09.036
  2. Branson, R., (2015). The Virgin Way. Ed. Publica, 255-268.
  3. Liñán, F., Urbano, D. and Guerrero, M. (2011). Regional variations in entrepreneurial cognitions: startup intentions of university students in Spain. Entrepreneurship and Regional Development, 23 (3/4), 187-215.
  4. Laursen, K., Reichstein, T. and Salter, A. (2011). Exploring the effect of geographical proximity and university quality on university–industry collaboration in the United Kingdom. Regional Studies, 45 (4), 507-523.
  5. Fischer, B., Schaeffer, P., Vonortas, N. and Queiroz, S. (2018b). Quality comes first: University-industry collaboration as a source of academic entrepreneurship in a developing country. Journal of Technology Transfer, 43 (2), 263-284.
  6. Vilcov, N., & Dimitrescu, M. (2015). International Conference EDUCATION AND PSYCHOLOGY CHALLENGES – TEACHERS Management of Entrepreneurship Education : a Challenge for a Performant Educational System in Romania. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 203, 173–179. https://doi.org/10.1016/j.sbspro.2015.08.278