În septembrie 2026, UNIHUB, Societatea Antreprenorială Studențească a Universității din București, a organizat la Centrul de Conferințe al Universității din București de la Cumpătu, Sinaia, două programe rezidențiale la două săptămâni distanță. Primul a fost ediția a VIII-a a Școlii de vară de antreprenoriat, între 11 și 14 septembrie. Al doilea a fost ediția a 3-a a programului StartUp Step, bootcampul de scriere de proiecte, între 24 și 27 septembrie. Cele două au teme și formate diferite, dar pornesc de la aceeași idee de lucru: un număr redus de participanți, câteva zile petrecute împreună și învățare prin practică au un impact mai mare decât activitățile scurte cu public numeros.

Școala de vară: de la necunoscuți la echipe

Ediția din acest an a reunit 22 de studenți în jurul unei teme clare, „De la idee la inițiativă: cum construiești ceva al tău?”. Participanții au avut de rezolvat o provocare comună: să imagineze un produs, un serviciu sau un proiect care răspunde unei probleme reale din societate, educație, sănătate, mediu sau viața universitară.

Programul a fost gândit să avanseze de la o zi la alta. În prima după-amiază, la Marketplace-ul competențelor, studenții de la facultăți și cicluri de studii diferite și-au spus unii altora ce pot oferi și ce caută, iar din aceste discuții s-au format echipele. A doua zi, echipele au ieșit în Sinaia pentru „Expediția de probleme”: au discutat cu oameni și afaceri reale, au identificat o problemă și au încercat să o valideze. A urmat o zi de construcție propriu-zisă, cu validarea ideilor, instrumente de inteligență artificială, mentorat rotativ și pregătirea prezentării. În ultima dimineață, fiecare echipă și-a prezentat proiectul în finala Challenge UNIHUB, apoi a primit întrebări și feedback.

Invitații au venit din domenii diferite. Ștefan Stamate este antreprenor în realitate virtuală. Felicia Milian este cercetătoare și fondatoare de startup-uri tech și a vorbit despre transferul tehnologic. Răzvan Teodorescu lucrează la intersecția dintre AI și economia comportamentală. Cosmin Bucur este inginer software senior și a vorbit despre folosirea AI în dezvoltarea de software. Sesiunea despre storytelling, branding personal și pitching a avut o particularitate: a fost susținută de Patrick Banu si Bogdan Simeanu, ei înșiși studenti participanti, care au pornit de la propria experiență. Pentru o zi, un coleg a devenit trainer, iar apoi s-a întors în echipa lui. Serile coordonate de Andreea Bucur-Ardelean, cu jocuri de societate, karaoke și improvizație, au avut și ele un rol precis: au legat grupul și i-au pregătit pe participanți să vorbească în fața publicului.

StartUp Step: de la idee la proiect finanțabil

Bootcampul StartUp Step a avut un obiectiv mai tehnic. Cei 22 de studenți participanți au învățat să identifice surse de finanțare europeană nerambursabilă și să scrie aplicații pentru ele. Timp de patru zile au lucrat în echipe: au scris proiecte, au exersat prezentarea și și-au validat rapid ideile cu instrumente AI. Specialiștii le-au dat feedback direct, lângă masa la care lucrau. Fiecare secțiune a proiectului a fost scrisă, discutată și rescrisă pe loc.

De ce contează formatul

Ambele programe au avut, intenționat, un număr limitat de participanți: câte 22 de studenți la fiecare. Ambele au durat patru zile. Alegerea nu a fost doar una de buget, ci și una pedagogică.

Grupul mic face posibilă atenția individuală. Când la o masă stau patru-cinci studenți, iar mentorul trece pe la fiecare echipă de mai multe ori pe zi, feedback-ul devine o conversație, nu doar o evaluare. Studentul primește răspuns la propria întrebare, despre propriul proiect.

Durata permite reluarea. Într-o activitate de două ore, o idee este prezentată o singură dată. În patru zile, aceeași idee poate fi formulată, testată, criticată și reformulată. Tocmai această reluare, de la încercare la feedback și apoi la corectare, transformă informația în competență.

Învățarea experiențială se sprijină pe experiența directă. Un student care a discutat cu proprietarul unei afaceri despre o problemă reală înțelege validarea altfel decât dintr-o prezentare. O echipă care a rescris de trei ori o secțiune de proiect înainte de prezentare înțelege, practic, ce înseamnă un proiect finanțabil. Ce se învață astfel se reține mai bine, pentru că a fost câștigat prin efort propriu.

Studenții învață și unii de la alții. Într-un grup mic, experiența fiecărui participant devine vizibilă și poate fi pusă în valoare. Exemplul lui Patrick Banu arată cât de firesc se poate trece, într-un astfel de format, de la rolul de participant la cel de formator și înapoi.

Programul rezidențial construiește comunitate. Mesele luate împreună, serile, discuțiile informale dintre sesiuni nu sunt pauze de la învățare. Fac parte din ea. Multe colaborări începute la Cumpătu în edițiile anterioare au continuat mult după încheierea programelor, iar ediția din acest an s-a încheiat cu lansarea comunității Alumni UNIHUB 2026.

Oamenii din spatele programelor

Un format bun nu produce singur rezultate. Cele două programe au fost posibile datorită cadrelor didactice și invitaților care și-au dedicat timpul lucrului direct cu studenții. Au fost posibile și datorită studenților care au ales să petreacă o parte din septembrie punându-și întrebări mai dificile decât cele din sala de curs. Profesorii implicați și studenții curioși rămân, în experiența UNIHUB, combinația cu cele mai bune rezultate.

Despre programe

Școala de vară de antreprenoriat UNIHUB are loc la Sinaia din 2018 și a ajuns în 2026 la a opta ediție. Bootcampul StartUp Step a ajuns la a treia ediție. Ambele programe sunt deschise studenților Universității din București din toate facultățile și toate ciclurile de studii.

Programele fac parte din proiectul UniHub NEXT: Antreprenoriat inteligent, sustenabil și digital, finanțat prin CNFIS-FDI-2026-F-1069.